De ce facem glume despre pandemie sau război? Răspunsul e mai simplu decât crezi

În mod evident, pandemia de Covid-19, cea care a luat amploare în 2020, ne-a schimbat pentru vecie. Nimic, începând cu acel an, nu a mai fost la fel. Ne-am reorganizat, ne-am modificat obiceiurile de viață, am devenit ușor mai paranoici, mai colerici, dar și mult mai stresați. Și-apoi, când credeam că totul s-a terminat, a sosit inevitabilul războiul din Ucraina, ca nu care-cumva să ne bucurăm vreun pic de libertățile recâștigate, în urma eliminării parțiale a restricțiilor, în lume.

Așadar, ce ne rămâne de făcut, într-o asemenea situație? Trebuie să recunoști că stresul prelungit poate avea efecte devastatoare asupra psihicului uman. Nu mă crezi? Analizează-te un pic și ai să ajungi să-mi dai dreptate. În urma analizei, ai să observi că, spre deosebire de perioada de dinainte de 2020, acum ești mult mai ușor de enervat, bașca ai căpătat și anumite obiceiuri pe care înainte nu le aveai.

În concluzie? Cum faci să rămâi, totuși, pe linia de plutire, din punct de vedere psihic?

Glumele despre pandemie și război, o metodă considerată de unii „neortodoxă” dar eficientă

Încă de la începutul pandemiei, am militat pentru prudență (purtarea măștii, respectarea distanțării, igienă, vaccin). Cu toate astea, o misiune de felul acesta se poate dovedi a fi obositoare. Așadar, nu de puține ori am recurs la glume (mai mult sau mai puțin inspirate) pe sistemul „râsul-plânsul” sau „haz de necaz”.

De ce am făcut asta? Pentru că, în mod clar, aveam nevoie de râs, de bună dispoziție și de un moment de respiro. Și cum alte subiecte mai vesele despre care să fac bancuri nu găseam, am ales să transform o situație tragică într-una comică, extrăgând acele mici elemente amuzante, ca mai apoi să le hiperbolizez. Pe moment, a funcționat și mi-a oferit pauza de care aveam nevoie pentru a putea îndura negura din jurul meu.

Nu sunt singurul om care a ales să facă asta. Sunt absolut convinsă că și tu cunoști cel puțin cinci indivizi care reacționează la fel, puși față în față cu dezastrul.

De ce reacționează unii oameni în modul acesta? Pentru că au nevoie de o destindere, de un scurt moment în care dramatismul să dispară și să fie înlocuit de umor. Atât timp cât glumele nu sar de bariera ridicolului sau de cea a răutății gratuite, consider că ele ne pot ajuta să sperăm la ziua de mâine și, în egală măsură, să nu uităm că suntem oameni.